Proiectul DOCUMENTAREA CA MODALITATE DE FACILITARE A DIALOGULUI SOCIAL - CAZUL   TABERELOR DE SCULPTURĂ ÎN CONTEXTUL ARTEI PUBLICE DIN ROMÂNIA, finanţat de  Administraţia Fondului Cultural Naţional şi susţinut logistic de Muzeul Naţional de Artă Contemporană, vine în întâmpinarea celor preocupaţi de conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural. Proiectul continuă eforturile echipei Departamentului Documentare de a crea baze de date prin digitizarea documentelor de arhivă care riscă să se deterioreze.  Materialele completează arhiva digitală Monumente şi artă de for public existentă la Muzeul   Naţional de Artă Contemporană.   

Documentând unul din fenomenele caracteristice sculpturii publice din România, taberele de   creaţie din anii ‘70-80, arhiva digitală prezintă într-o formă accesibilă documente din arhiva MNAC (imagini provenind din mape de artist, mape tematice, cataloage, texte critice din revista Arta şi alte lucrări reprezentative), biblioteca UAP, arhivele artiştilor şi criticilor implicaţi în fenomenul „tabere” (le mulţumim tuturor pentru interes şi amabilitate, precum şi tuturor celor care vor contribui în viitor la completarea acestei arhive), în total peste 600 de documente.

Lucrarea lui Dumitru Şerban, Simpozionul de sculptură - fenomen al artei contemporane (Editor Fundaţia Interart TRIADE & Editura Universităţii de Vest)  s-a dovedit un ajutor preţios în etapa de structurare a informaţiei.
Fenomenul taberelor de sculptură este pe cât de extins, pe atât  de puţin cercetat şi cunoscut. Peste 250 de sculpturi se află numai în tabăra Măgura, cea mai extinsă şi mai familiară publicului. Se adaugă cele de la Căsoaia, Sălişte (Poiana Soarelui), Arcuş, Brăila, Covasna, Galaţi, Izvorul Mureşului, Reci, Scâteia, Timişoara.

La aceste tabere au participat majoritatea sculptorilor care au creat lucrări de referinţă în anii 1970 şi 1980. Crearea unui fond documentar este cu atât mai utilă cu cât majoritatea lucrărilor de  sculptură realizate în tabere se află în acest moment într-o stare avansată de deteriorare.   Informaţia se adresează atât specialiştilor - cercetători ai artei româneşti moderne şi   contemporane, artişti si critici de artă implicaţi în fenomenul taberelor -, cât şi publicului   mai larg, interesat de turism cultural.   

Mulţumirile echipei se adresează tuturor artiştilor şi criticilor de artă care au răspuns acestei   iniţiative, precum şi domnilor Attila Kopacz, directorul Centrului Cultural Arcuş, Aurel Vlad,   profesor la Universitatea de Arte din Bucureşti şi Carmen Dobre, free lancer, foto  documentarist.

Reproducerea neautorizata a imaginilor de pe acest site va atrage cu sine sanctionarea legala.